Autor: CARMEN MIHAELA VISALON
…1989…1877…1601…101…
Rănit omul urca scările
Una, două, trei…patruzeci şi nouă de trepte
Soldat… solda… trebuie să se soldeze o dată
144.000 de lei urlau în savană
“Fiara mea vrea vodcă/Ce vrea fiara ta?”
“Fiara mea vrea IUBRIE”
Şcoală naţională de poezie
E scump?
Aiurea, căţiva euro, câţiva dolari… subvenţie europeană.?
Culturală?
Rambursabilă:
IONESCO, BRANCUSI, hocus –pocus- CIORAN,
Pe culmile disperării
Pe un picior de plai
Pe-o gură de rai
Din plin, din prea plin
A început să curgă piatra de zăpadă a mieilor
De ce mori signiore?, l-am întrebat
El a hohotit din sprânceană
Bei o vodcă?
Beau.
Şi zeul şi daimonul zbierau:
Dă-i afară!
Nu pot.
Nu poţi???
Mi-e iubire!
De cine?…De ea (?)…de ei (?)…de tine(?)
De Toth, de Maat şi de Ra.
1933- ÎNGERUL A STRIGAT
1983- ÎNGERUL L-A STRIGAT
şi blând, albastru, uşor mormâind
Ursul polar a plecat
Cuvânt în Ţara Cuvântului.
http://old.jurnalul.ro/articol_28365/pentru_fram.html
0 Răspunsuri to “Nichita, ursul polar”